Moment de claritate

In momente de claritate, de plină afazie,
Aripi ce cad din prea mult praf,
Continuă în cenuşă,
Ca şi cum ar vrea să mintă Moartea.
Si sunetul e difuz în geniul lui.
Nebunia bolii cu al ei glas îl lovea…
De parcă inima-i era fier încins…
Iar Ea făurea sfârşitul, lovind…

Dragostea cu glonţ în piept respira
Mai mult de stres, mai mult carbon .
Sângele usca urmele de ruj uzat,
Ca un vas de război ireparabil de trist.
O respiraţie seculară ascunde zăpada,
Murdară, cu plămânii goi de plumb…
Demoni gata să-l iubească, doar, doar…
Incepând cu toate,
A crezut în momente de claritate…