Pielea-i anunţa plecarea cӑtre infinit...

Mi-am dat seama cӑ…n-am nevoie de mâini,
Ca sӑ-ţi pӑstrez inima. Ca sӑ-ţi cuprind sunetele.
Cӑ oricum vei pleca fӑrӑ mine.
Iar eu te voi aştepta la sfârşitul lui…

Mi-am pierdut visele printr-un buzunar rupt,
Şi e o supernovӑ în spaţiul nostru, plin de catalizatori.
……………………………………………………………………………….
Aleargӑ prin crematoriu cӑutând un trecut pierdut…
Tragic, nu gӑseşte decât timp sinucigaş,
Şi e frumoasӑ când plânge ascuns la festin,
Apoi, încet, renunţӑ la cavoul de nӑmol,
Ca şi cum îi arde sufletul. devenind alergic la trup,
De parcӑ nevroza nu o mai ajunge din urmӑ.

Mergea amplificat pe straturi de alge moarte,
Şi arunca ochi murdari în parapeţi.
Gândea câteodatӑ în straturi de fantasme,
Erotic înger cu zâmbet de pӑmânt.
Te-am cunoscut anacronic, în viaţӑ de pardesiu…

O astfel de fatӑ iubesc eu…